Tovarășul Emil Lemnaru

Dincolo de orice urmă de omenie, primarul mult iubit și îndrăgit (de sclavii lui probabil) nu este decât un mafiot cu chip de înger. Poate că avem de-a face cu o expresie a dictatorului ce pozează în sfânt, atât la propriu, cât și la figurat.

Afacerile sale merg minunat, orice lucrare sau proiect fiind treabă a executivului, deci a primarului, șpăgile curg pe bandă rulantă.

Banii strânși din șmecherii și așa-zise donații ale primăriei făcute bisericii, însă care în parte se întorc rapid în parte către contul primarului, își găsesc rapid scopul final.

Bineînțeles, puțini știu ce vile și afaceri derulează copii primarului în Canada, acolo unde banii oneștenilor și-au găsit rostul într-o viață mai mult decât decentă, dar total necunoscută nouă. Totul e gândit bine. Dacă vreodată ceva s-a stricat la primărie, iar mașinăria de furt nu mai funcționează, nu-i nimic, Ceaușescu Oneștiului se retrage rapid departe de ochii noștri, departe de orice autoritate ce i-ar putea descoperi infracțiunile de ani de zile.

Cu aceeași mașină a primăriei, un Cielo amărât, vechi și care cere milă, primarul mult iubit își face apariția în orice colț al orașului.

La piață se duce ca orice muritor de rând, babele ofeteză și îl admiră pentru cât de modest apare, cât de sărac și cinstit este primarul că folosește același autoturism de ani de zile. Păcat că ele nu știu și de regatul acestuia din Canada, nu le-ar veni să creadă.

La festivalul verii apare discret pe scările sălii polivalente cu un aparat de fotografiat în mână, făcând poze liniștit și mulțumit că nici de această dată nu va trebui să dea socoteală pentru direcția care au luat-o banii alocați pentru festival. Câțiva în organizare, restul către destinația favorită, Canada.

Emil Lemnaru, un primar cu ifose de dictator, un om ce începe a-și dezvolta cultul personalității din campanie în campanie.  Un prieten al bisericii doar pentru că acolo se pot spăla banii mai ușor, un loc unde nimeni nu-l vede decât pe Dumnezeu, nu și afacerile ascunse sub patrafirul mafiotului șef, preotului Alupei.

Lemnaru a gonit orice investitor, orice posibilitate de a dezvolta orașul. Oneștenii nu au străzi decente, nu au locuri de muncă, nu au locuri de agrement și de recreere, de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut și divers. În schimb, oneștenii au flori frumoase, doar că acestea nu țin de foame.

Trăiască mafia Lemnaru & agregatul PSD!

Neghina Laurentiu, valutist-sef la PNL Onesti

Dupa ce si-a incercat norocul ca la 6/49 candidand independent pentru functia de primar al municipiului Onesti, avand sanse cam tot ca la concursul LOTO, adica 0.0000071%, valutistul de ieri, marele afacerist de astazi, a fost curtat de PNL Onesti pentru a-l sustine pe Aron Popa in turul 2 al alegerilor locale din 2008 pentru Primarie. Drept urmare, acestuia (lui L.N.) i s-a oferit functia de vicepresedinte al organizatiei locale.

Mai tarziu, odata cu plecarea presedintelui organizatiei onestene PNL la Curtea de Conturi (Aron Popa - perdant in cursa cu veteranul primar Lemnaru), Neghina a fost propulsat in functia de presedinte interimar al organizatiei, functie ce i se potriveste ca o manusa, astfel devenind valutist cu shtaif printre ceilalati valutistii cu care se mandreste PNL Onesti in fata prostimii.

Ce-i drept, ceilalati valutisti ai partidului se simt linistiti in postura actuala. Sunt condusi de un presedinte ce a terminat 4 clase, ei fiind mandri ca-i pot da peste nas oricand lui Neghina ca ei au terminat scoala generala, deci au 8 clase, da?  Unii dintre ei, nu toti... Noroc ca-i mai lumineaza arogantul de Oprea, mare mafo-director de liceu...

Sper sa nu ajunga intr-o buna zi primar un fost valutist de genul Neghina. Nu de alta, dar ne trezim ca din acei oameni ~Onesti~, vom deveni ~Valutisti~.

Cum ar fi ca  in cartea de indentiate la domiciliu sa scrie:
str. Euro nr.41
oras:Valutisti, jud. Bacau

V-ar placea, nu?

Prima poveste: Analfabeto-deputatul de Onesti

Timp de foarte multa vreme a fost considerat candidatul de serviciu la functia de primar al municipiului Onesti. Dupa multe incercari esuate, migratii de la un partid la altul, tradari ale aproapelui si rasplatire a lingailor,  intr-un moment in care onestenii probabil nu si-au dat ce fac, l-au ales deputat pe Valerian Vreme. Nu stiu sigur daca onestenii si-au facut-o cu mana lor sau au fost ajutati si de altii, dat fiind faptul ca in colegiul in care acesta a candidat erau incluse si cateva comune din imprejurimi. Valerian Vreme este tipul de om care le stie pe toate, insa doar in mintea lui lucrurile stau asa. In realitate, acesta nu este decat un agramat, limba romana fiind o necunoscuta pentru el. Faptul ca oamenii au gresit votandu-l cine stie pentru ce motive, dar cu siguranta nu pentru "calitatile sale extraordinare", nu face altceva decat sa ridice prostia la nivel inalt.

Onesteni, sa ne fie rusine pentru ca in Parlamament suntem reprezentati de un asemenea specimen oligofren.